Despre noi

Accente istorice

175 de primăveri în floare stau în analele Pieței Centrale
E vorba de anevoiosul drum pe care l-a parcurs până la noi acest obiectiv comercial. Istoria sa cunoaște zigzaguri pline de învățăminte, ea cuprinzând dimensiuni economice și culturale. Documente grăitoare vin să confirme înălțarea în istorie, precum și alunecările în tristețe ale acestei piețe din inima Chișinăului, care mai bine de o sută de ani a purtat numele de Piața Nouă — spre deosebire de Piața Veche, aflată în zona Visternicenilor, pe partea dreaptă a râului Bîc. E vorba de incendierea și aruncarea în aer prin dinamitare în 1941 a multor prăvălii, băcănii, pavilioane, de către o echipă specială alcătuită de C.C. al P.C.M., în timpul retragerii trupelor sovietice din teritoriu.

Aici e locul întemeierii orașului

„Hai la piață-n Chișinău!” — frază apărută cu trei-patru sute de ani în urmă. Chișinăul a fost la început un sat. Avea coline domoale, râul Bîc plin de pește, zona Albișoara. Primele mențiuni documentare sunt din 1431 și 1466, când Ștefan cel Mare întărește seliștea lui Vlaicu, iar în 1576 Petru Șchiopul îl menționează pe Dragus ca stăpân al „satului Chișinău pe Bîc”.
Satul era înconjurat de moșiile Buiucani, Hrușca, Vovînteni, Visterniceni, Ghețoana, Muncesti, Schinoasa, ș.a.m.d. În sec. XIX, toate acestea devin suburbii ale Chișinăului.

Din sat spre oraș

În 1616 moșia lui Drăguș este vândută lui Constantin Roșca, vornic visternic. În sec. XVI-XVII, aceste localități devin proprietăți mănăstirești: Moldovița (Visterniceni), Galata (Buiucani), Sf. Vineri din Iași (Chișinău). Timp de peste 100 de ani, Chișinăul rămâne o moșie mănăstirească.
Chișinăul se dezvoltă ca târg în anii 1640–1650, iar în 1666 este pomenit ca oraș. În 1667, Miron Costin îl menționează în „Cronica polonă” drept târg al Țării de Jos a Moldovei. În 1684, în „Poemul polon”, e menționat ca „târgul Lăpușna și târgusorul Chișinău”.

Activitatea comercială

În 1676, călugărița Doroteea donează 3 dughene episcopiei din Huși. În 1741, în dugheana lui David găseai:
un butoi de rachiu
1100 ocale de tutun (1 oca = 1,2 kg)
75 ocale de bumbac
un butoi de păcură
30 ocale de aramă
30 perechi de cizme, orez, sare, frânghii, piele, vase etc.
Pârcălabii colectau impozite — „fumăritul” (pentru locuință) și pentru ocupație. Mănăstirea lua dijme, întreținea crâșmele și deținea monopolul asupra băuturilor alcoolice.
În 1798 erau 70 de dughene și 30 de crâșme. În 1812, Chișinăul avea 7000 de locuitori.

Expansiune agricolă și comerț

În 1814 existau 2109 case, 7 biserici, 1 mănăstire. În 1820, guvernul rus confiscă pământul mănăstirii Galata. În 1830, Chișinăul e scutit de impozite 5 ani. Se cultivau cartofi, legume, viță-de-vie, pomi fructiferi. O parte din recoltă mergea la Odesa.

Piețe, iarmaroace și negustori

În anii 1860, Chișinăul devine centru comercial regional. Piața Nouă, deschisă în 1825, este străbunica Pieței Centrale. În 1855 apare al treilea bazar (piață), funcționa lunea și vinerea. Piața Nouă, Piața Veche și Bazarul aveau o circulație de 3 milioane ruble.

Intermediarii și specula comercială

În 1861, în Basarabia erau 4000 de negustori, dintre care 1000 în Chișinău. În 1900, 4000 de negustori controlau 3 milioane ruble. Țăranii își vindeau marfa intermediarilor care o revindeau în oraș la prețuri mai mari. Un guvernator din 1870 nota că marfa „trece prin zeci de instanțe intermediare”. Istoria se repetă — intermediarii de azi sunt strănepoții celor de atunci.

Întreprinderea Municipală „Piaţa Centrală” este fondată la 14 martie 1994.
Î.M. „Piaţa Centrală” este persoană juridică din momentul înregistrării, dispune de proprietate municipală, are balanță independentă, conturi bancare, ștampilă cu denumirea sa, precum și alte rechizite de persoană juridică, în conformitate cu legislația Republicii Moldova.
Întreprinderea își desfășoară activitatea independent, pe principii de autogestiune și autofinanțare completă, poartă răspundere pentru rezultatele activității sale, de obligațiile luate față de parteneri, față de bugetul de stat, cel municipal și instituțiile bancare.
În activitatea sa Întreprinderea se conduce de legislația Republicii Moldova, hotărârile Guvernului, deciziile Consiliului Municipal Chișinău, Dispozițiile Primarului General, Statutul și Regulamentul său.
Administrarea Întreprinderii este efectuată în conformitate cu Statutul ei, de către directorul acesteia, pe care îl numește și eliberează din funcție Fondatorul. 
Directorul I.M. „Piața Centrală”dna. Gusarenco-Kalinici 
Primirea în audiență se face zilnic, între orele 16.00-17.00.
Întreprinderea își organizează activitatea și își determină perspectivele producerii în mod independent, reieșind din cererea populației și gospodăriei locale la lucrările și serviciile sale, precum și din necesitatea de a-și asigura dezvoltarea economică și socială și sporirea veniturilor salariaților săi.
Genurile principale de activitate a Întreprinderii:
Acordarea serviciilor cu plată agenților economici și persoanelor fizice pentru vânzarea, păstrarea produselor agroalimentare și mărfurilor de larg consum;
Organizarea achiziționării produselor agroalimentare și mărfurilor industriale la prețuri contractuale, atât în republică, cât și peste hotarele ei;
Comerțul cu amănuntul, inclusiv al pâinii, produselor de patiserie și cofetărie, a băuturilor alcoolice, a produselor din tutun;
Comerțul cu ridicata;
Activități în sfera alimentației publice;